Uite ca venit si ziua in care ma mut pe propriul meu domeniu. Ii anunt pe aceasta cale pe cei care imi cunosc blogul din trecut ca de acum inainte ma pot gasi pe aceasta adresa (www.mihaicodreanu.com), iar pe cei cativa care ma au in blogroll i-as ruga sa faca modificarea in lista lor. Pe vechiul blog de pe blogspot nu voi mai adauga update-uri; de fapt acesta face redirect spre noua adresa.
M-am incapatanat sa ma ocup singur de creerea noului blog si trebuie sa recunosc ca mi-am cam prins urechile (in domenii, hostinguri, dns-uri, wordpress etc.) fiindca nu am experienta in domeniu. Pana la urma sunt multumit de cum a iesit si cred ca este functional in mare parte; daca nu… mai lucram. Imi cer scuze de pe acum celor cativa abonati care s-ar putea sa primeasca o droaie de update-uri dat fiind faptul ca am importat toate posturile de pe blogspot.
Si ca sa inaugurez cum se cuvine noul blog, iata cateva poze care asteptau de mult sa vada “lumina internetului”. Sunt facute in aceasta vara la cetatea Rasnov de langa Brasov, loc superb pe care-l recomand oricui vrea sa viziteze ceva frumos in zona.

 

Later edit: Dupa lupte seculare care au durat 3 zile si munca asidua care i-ar fi luat o ora unui profesionist mi-am dat seama ca pana nu isi baga nasu’ cineva care se pricepe nu o sa mearga toate pe blog asa cum imi doresc. Noroc ca am prieteni care se pricep… multumesc Madalin

In sfarsit niste timp liber… parca si uitasem cum e. Si daca tot am timp la dispozitie ar fi pacat sa nu ma ocup de niste poze facute anul acesta si uitate prin foldere obscure. Apropo de obscur… cateva detalii din biserica mănăstirii “Cetatuia Negru-Voda” din judetul Arges.

 

DN7c sau Transfagarasanul, cum este el cunoscut este unul dintre putinele drumuri din tara pe care nu il parcurgi ca sa ajungi din punctul A in punctul B, ci ca sa te relaxezi si sa admiri locuri in care natura arata ce are mai frumos. N-am avut probleme cu serpentinele stranse si pantele abrupte, problema cea mare era ca ma “fura peisajul”… la propriu; e destul de greu sa mai fii atent la drum cand in stanga si in dreapta ai asemenea frumuseti, ca sa nu mai spun ca imi venea sa opresc din 10 in 10 metri ca sa mai fac cate o poza. M-am bucurat sa vad ca erau foarte multi turisti si ca peisajele tarii noastre sunt apreciate atat de romani cat si de straini. Astept cu nerabdare ziua in care se va asfalta si Transalpina si, cine stie, poate se vor mai face si alte astfel de drumuri fiindca e pacat sa plecam in alte tari in cautarea de locuri frumoase cand avem atat de multe chiar acasa.

 

Perioada Pastelui, si implicitele zile libere mi-au dat ocazia sa fac o mica plimbare prin tara. Am fost in Timisoara, Deva, Valcea, pe munte si la campie si toate au fost frumoase; cu toate acestea, pe departe cel mai frumos lucru pe care l-am vazut in aceasta calatorie a fost Sibiul. La intrare am fost putin contrariat de strazile stramte si arhitectura ciudata, am si injurat traficul si aglomeratia, m-a si plouat de la masina pana la primul bar si deja incepusem sa ma satur de orasul asta… ma gandeam sa-mi scurtez sederea insa ploaia s-a oprit si am iesit la vanat de cadre. M-a lasat fara cuvinte centrul vechi al orasului… e pur si simplu splendid si, cu toate ca traim eram tot in Romania, am fost placut surprins sa vad ca majoritatea cladirilor, strazilor, pietelor etc. sunt intr-o stare relativ buna. Ce sa mai? Cred ca nici cel mai rece si mai grabit om de afaceri nu s-ar putea abtine sa faca macar cateva poze cu telefonul in bucata asta frumoasa de tara.

 

Am avut fericita ocazie sa vizitez aceasta bucata de istorie si, chiar daca nu a mai ramas mare lucru din ea, m-a impresionat si m-am simtit onorat sa calc locul de unde nobilimea din transilvania privea la armata de moti a lui Horea. Ajuns acasa, am vrut sa mai citesc una-doua ca sa stiu si eu unde am fost si, ca tot omul, am cautat pe Google. Pe langa fragmentele de istorie gasite pe care le-am savurat la maxim am dat si peste articole care vestesc o soarta sumbra cetatii. Se pare ca mintile lumintate care au in grija monumentul din Deva au nascocit un plan care o sa-i bucure pe romani cum ii bucura piramida de la Luvru pe francezi. Ei vor sa faca din cetate un “Mall cultural” (ingenioasa denumire) si sa “asorteze” cu ruinele stravechi niste constructii moderne; “Vechile ziduri vor fi protejate cu acoperiÅŸuri avangardiste, iar interiorul monumentului va fi ocupat de o construcÅ£ie ce simbolizează un cocon.”, spunea un site local de stiri. Nu m-ar mira sa le vina vreo idee stralucita sa faca si o cafenea sau niste buticuri intre ziduri.